Saku
New fan anime
 Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 6
|
|
Sakura's P.O.V.
Gama DéVoiz: Farduri, rujuri, gloss-uri, rimeluri, Creioane pentru ochi si tot tacamul. Bun venit in lumea mea! Numele meu este Sakura Hruno, am 16 ani si ma mandresc cu faptul ca sunt o mica diva, de cand tata mi-a cumparat o firma de machiaj numai a mea: DéVoiz. Trebuie sa subliniez totusi cuvantul MICA, deoarece nu ma dau mare intotdeauna, in orice fel de discutie, asa cum fac cei fitosi. Acum, ar trebui sa va spun cate ceva despre familia mea, si nu numai despre "afacerile" mele. Acum 3 ani, mama mea a murit, in accident de avion, in drumul ei catre Geneva. Urma ca ea sa semneze un contract prin care putea sa infinteze o firma de avioane. Familia mea a fost bogata mereu, insa banii nu aduc de fiecare data fericirea. Dupa moartea mamei mele, tata a crezut ca daca ma ineaca in puf, o sa uit de ea. Asta era si motivul pentru care vroia sa imi cumpere aceasta firma pe care o detin acum. Mda... Adevarul e ca niciodata nu am fost de acord cu gandul ca eu as putea uita de mama, doar pentru ca am o companie de cosmetice. Totusi, tatal meu nu a mai fost la fel dupa moartea mamei. A cautat mereu pe cineva care sa ii fie alaturi si sa o inlocuiasca pe persoana careia ii puteam zice "mama" fara niciun fel de remuscari. Intr-adevar, a gasit pe cineva. Cineva care imi reamintea foarte mult de mama mea, atunci cand imi mangaia parul si imi zicea floricica de cires. Eu nu o strigam mama, pentru ca nu vroiam sa o inlocuiesc pe cea care mi-a dat viata. O strigam Thery, de la numele ei, Theresa. Imi era ca o a doua mama... dar nu ca o prima mama... Cand o vedeam, ochii mei si-o imaginau ca pe mama. Mama care l-a iubit pe tata, si care din iubirea lor, m-am nascut eu. Gata cu vorba... nu mai vreau sa imi amintesc lucruri care m-ar putea rani... si mai tare... Sa revenim la afaceri. Da, cu privire la ele, facusem prea multe greseli in legatura cu compania, asa ca tatal meu a decis ca peste o luna sa i-o faca cadou Theresei. Mai nou, imi permiteam sa ii spun asa, deoarece devenise din ce in ce mai rece cu mine, la fel ca tata. Simteam cum amandoi se iubesc din ce in ce mai mult, si uita ca mai sunt si eu prin preajma. Stateam zile intregi si ii asteptam sa vina de la servici, insa ei nu veneau, decat peste cel putin 3 zile. Am invatat singura sa-mi gatesc, sa-mi spal, sa-mi fac singura un ban, deoarece tata nu mi-a mai lasat unul din era preistorica, si DA, ati auzit bine, la 16 ani muncesc. Sunt critic si fotomodel la o revista de moda, "Cherry's Look". Partea trista este ca nici tata, nici fosta "Thery" si noua "Theresa" nu stiu. Ce mai rau, este ca de o luna nu i-am mai vazut pe aici. In general, ei ma lasau singura maxim 2 saptamani, si nici cand veneau, nu imi spuneau "Buna", sau se uitau la mine. Pentru ei eram invizibila, pur si simplu. Numai vorbisem cu tata de mult timp. Cred ca de un an de zile. Ma uit la ceas, si ei numai vin. La un moment dat, vad cum usa se deschide. Cei doi intra satisfacuti, fara sa se uite macar daca sunt in bucatarie sau nu, unde si eram de altfel. Privesc pe geam, fara sa ma uit spre holul unde pasisera cei doi. In scurt timp adorm... In rest, numai stiu ce s-a intamplat. Cand m-am trezit, am gasit casa goala. Theresa si tata iar plecasera si iar ma lasasera singura. Cu toate astea, am gasit pe raftul prafuit al sufrageriei o hartie pe care scria o adresa. Defapt, erau mai multe harti cu aceasi adresa. Probabil vroiau sa le imparta noilor prieteni. Eu iesisem clar din peisaj. Dar ce era cu adresa aia? Hmm... Mai bine... Mai bine ma duc si verific. Imi iau o camasa alba, cu maneca scurta si mulata pe corpul meu suplu, o pereche de blugi, scurti, si niste cizme de piele, albe, cu toc cui. Cobor scarile si ies pe usa vilei, apoi imi iau Iphonul si sun la o companie de taxi. In mai putin de 3 minute, taxiul era in fata trotoarului, asteptandu-ma sa intru. I-am cerut taximetristului sa ma duca la adresa lasata de tata si Theresa pe raft, iar acesta mi-a spus ca el tocmai a vandut o vila nou-nouta in zona aia. -Daca nu va suparati, pot sa va intreb cui i-ati vandut-o? intreb eu curioasa. -Era un tip cu parul gri si bine facut, impreuna cu o domnisoara bruneta, cu ochii negri. Casa e trecuta pe numele domnului, Mike Haruno. Privesc pentru cateva momente, fara sa clipesc, in gol, si stiu pentru ce erau adresele. Cei doi s-au mutat si m-au lasat singura. Ii dau tipului ceva bani si cobor din masina. -Stiti, m-am razgandit. Anulez comanda. Si mersi de informatie, banii aceea sunt ai tai. Ce noroc am avut ca taximetristul nu pornise inca masina, si ca stia cum sta treaba cu Theresa si... Mike. Pentru mine, idiotul ala numai era tata! M-a abandonat, de un an de zile a uitat de mine! S-a mutat cu femeia aia si a uitat de mine! Acum sunt de capul meu. Oricum, de un an de zile i-a durut in cot ca mai sunt si eu pe aici. Ma indrept spre usa vilei, timp in care imi vine o idee stralucita! Acum ca numai e nimeni care sa imi distruga planurile, ma gandesc sa dau si eu o petrecere la piscina si inauntru, cum au facut toti prietenii mei, fara sa ma deranjeze absolut nimeni. Pun mana pe Iphon si imi controlez agenda cu numere de telefon. Ii sun pe toti, anuntandu-i de petrecerea dezlantuita din ziua asta si le spun sa isi aduca si alti prieteni de ai lor. Nu a fost nimeni care sa ma refuze. Toti au fost de acord cu mine, iar parintii lor au fost foarte intelegatori. Mda... macar ei se pot bucura de o mama si de un tata normal... In fine, petrecerea incepea la 17:00, asa ca eu si Hinata, o prietena nemaipomenit de buna, am mers impreuna la mall pentru a ne gasi ceva de imbracat pentru petrecerea ce ar fi urmat. Odata ajunse in mall, am dat tarcoale fiecarui raion in parte. Pana la urma am reusit sa imi aleg un costum de baie si niste haine pentru cand se insereaza, de va trebui sa intram in casa. Hinata isi i-a la revedere de la mine, apoi ne indreptam spre casele noastre pentru a ne schimba. mai era o jumatate de ora si toata lumea trebuia sa vina. Totusi, Hinata a ajuns mai devreme cu un sfert de ora. Si nu a fost singura. Naruto si cu un prieten de al lui au venit impreuna cu ea. Eu ii asteptam pe marginea piscinei, cu picioarele in apa. Odata ce am vazut ca ei se apropie, m-am ridicat si m-am indreptat si eu spre ei. Naruto o tine pe Hinata langa el, si din cand in cand ii mai dadea cate un sarut pe crestetul capului. Era si normal pentru doi proaspat indragostiti. Cand m-am am ajuns in fata lor, Naruto ne-a facut cunostinta -Sakura, el e Sasuke, si Sasuke, ea e Sakura. -Incantata, spun eu dand mana cu baiatul -De asemenea. Ne vambeam unul altuia si ne priveam adanc in ochi. Oh... ce baiat! Stai, ce naiba fac? Sper ca nu ma indragostesc. Nu am mai fost niciodata indragostita. Sa incerc sa imi pastrez calmul. Pur si simplu nu ma puteam opri din zambit, si nici el. La urma urmei, reusesc sa imi revin.
Sasuke's P.O.V.
Este iar dimineata... O dimineata pe care o pot savura din plin. In sfarsit s-a terminat... Am trecut si de noaptea asta, fara sa mi se intample nimic. Ma scol din pat, cascand, si ma indrept spre baie, unde fac un dus rapid. Picaturile calde care se prelingeau pe corpul meuSe sfarmau in mii de bucati, Atingandu-mi fiecare parte a pielii. Dusurile dimineata erau singurul lucru care ma puteau bine dispune dupa o noapte cu "luna plina". Ies din cabina de dus si imi iau un prosop, apoi ma indrept spre garderoba mea. Deschid dulapul si ma uit la haine fara macar sa le ating. Le privesc asa timp de 5 minute, si ma hotarasc sa imi iau pe mine un tricou alb si mulat pe trupul meu bine facut si o pereche de blugi. O costumatie simpla, asa cum imi place mie sa ii zic. Ma schimb in graba, apoi ma indrept catre camera fratelui meu mai mare, Itachi. Intru, fara sa bat la usa, si il vad molesit, stand in pat. -Hai, frate, nu imi spune ca ti-ai uitat medicamentul aseara si ca iar a trebuit sa fugi de iubita ta! Itachi imi arunca o perna cu viteza, care avea drept tinta fata mea. Din pacate pentru el, am prin perna si am aruncat-o pe fata lui, punct pe care l-am si nimerit. -Scoala-te, fraiere! N-avem timp de stat! Alyson si Miruna ne asteapta la control! Doar nu crezi ca vor sta dupa tine, sa te scoli tu din pat! -Mda... Sasuke, imi zice el, daca mai intrii, te omor cu mana mea. Ies din camera, convins ca nu va veni la control. Aaa, da! Am uitat sa ma prezint! Eu sunt Sasuke Uchiha si am 17 ani. Cel cu care am vorbit adineauri era Itachi, fratele meu mai mare si mai morocanos. Alyson este verisoara mea, care acum este medic pentru... cazuri mai speciale, sa le zic asa, iar Miruna este sora ei mai mica, si de asemenea si asistenta ei. Eu si fratele meu trebuie sa le vizitam lunar si sa ne luamm serul de la ele. Probabil ca va intrebati despre ce ser e vorba. Sa spunem doar ca este o problema de familia care s-a tot mostenit din generatie in generatie. Toti membrii familiei au avut aceasta rara problema, asa ca pentru asta, am angajat medici pentru a ne consulta si pentru a inventa un medicament special, si anume serul de care va tot vorbeam. Imi iau pe mine o geaca de piele neagra si ies pe usa, indreptandu-ma spre cabinetul verisoarei mele. Avand in vedere ca fratele meu nu vine, nu mi-ar strica cu nimic sa ii imprumut ce i-a mai ramas din ser pentru a nu avea incidente in drumul spre cabinet. Cand am ajuns acolo, Alyson ma astepta, iar Miruna statea de o parte si manca o ciocolata. -Sasuke, unde e frate-tu? ma intreaba ea, stand si savurand din "pachetul" ei. -Nu a vrut sa vina, i-am raspuns eu. Alyson s-a uitat l-a mine nervoasa. -Iar? Baiatul asta chiar nu tine la pielea lui?? -Oricum, o sa iau eu serul pentru el. De data asta daca e nevoie i-l bag e gat. -Nu e vorba de asta. Trebuie neaparat sa il consult. Poate serul are efecte secundare asupra lui. Depinde de la an la an, cum evolueaza situatia. -Ohh... si ce propui? -Adu-l maine, si ai grija sa vina! Altfel va fi vai si-amar de pielea lui!! Dupa ce Alyson m-a consultat, m-a anuntat ca trebuie sa iau serul mai rar, deoarece corpul meu sufera imbunatatiri. Am iesit satisfacut din cabinet, cu cateva sticlute umplute cu ser, pe care le-am pus intr-un rucsac. Imediat ce am ajuns acasa, am fost sunat de cel mai bun prieten al meu, Naruto. -Alo! -Hai salut! Ce mai faci? -Bine. Tu? -Pai uite, am primit un telefon de la o prietena care da o petrecere. E frumusica fata, plus ca vila ei e disponibila unei petreceri de neuitat! -Vila? Bun, si de ce m-ai sunat pana la urma? -A spus ca pot sa mai invit si eu cateva persoane, doar prieteni buni, si ma gandeam daca nu vrei sa vii si tu. -S-a facut! Si cand e petrecerea? -La 5, in dupa-amiaza asta. Poti ajunge? -Bineinteles! Inchid telefonul si ma indrept, din nou, spre camera fratelui meu. Il anunt ca maine o sa se duca si daca vrea si daca nu vrea la medic. Ma uit la ceas si constat ca mai sunt 3 ore pan cand petrecerea va incepe. Ies din camera fratelui meu si apoi ies din casa. Urma sa ma intalnesc cu Naruto pentru a mai vorbi putin despre petrecere. In mai putin de 30 de minute, am ajuns la locul stabilit, si anume in parc. -Si... Cum arata fata asta? il intreb eu pe blond. -Pai cum sa arate? Inalta, ochii verzi, parul roz, pielea fina, frumusica... -Si cum o cheama? -Sakura. Sakura Haruno. Este critic si fotomodel pentru revista de moda "Cherry's Look". -Sa inteleg ca e un chip frumos si o minte inteligenta. -Mda... pacat ca mama ei a murit, si ca tatal si mama vitrega au parasit-o. -Si au lasat-o singura in titamai casa? Trebuie sa fie norocoasa. -Unii asa ar zice... Dar... chiar nu e asa. Nimeni nu isi poate imagina cum este sa te descurci singur in viata la numai 16 ani. Sa munceasca si sa nu o ajute nimeni, sa nu simta atingerea unuia dintre parintii si sa fie singura pe lume este terbil. Acum numai are decat prietenii, care din fericirea ii sunt alaturi. Am tot discutat cu Naruto, si fara sa ne dam seama, s-a facut si ora la care trebuia sa plecam la petrecerea propriu zisa. Eu si Naruto ne-am indreptat cu pasi lenti catre vila asazisei Sakura. Pe drum ne-am intalnit cu Hinata, iubita lui Naruto, care era gata de petrecere. Sare de gatul blondului si il saruta, apoi ne reluam drumul spre vila fetei, toti 3. Cand am ajuns, am vazut o minunatie de fata, care statea pe marginea piscinii. Oare ea era acea Sakura Haruno de care imi povestise Naruto? Fata se ridica si se apropie de noi. Naruto, stand la brat cu Hinata, ne face cunoastinta mie si Sakurei. Pur si simplu nu ma puteam opri din zambit. La un moment dat, rozalia ma trezeste din gandurile mele adanci, aratand cu degetul spre niste vestiare si spre niste dusuri. -Deci, acolo se schimba fetele, si dincolo baietii. Iar acolo e dusul fetelor si langa, al baietilor. Aprob din cap, ca si cum am inteles, apoi ma indrept spre vestiarul baietilor. Of.. Naruto nu a glumit. Chiar este frumoasa. Sasuke, esti asa de idiot! Nu te poti indragosti de o fata umana! Tu esti un...
~~~ Va urma ~~~
Stiti, eu de obicei nu ma pricep la inceputurile pentru ficuri noi, si sper totusi ca asta mi-a iesit bine Sper... Este un fic pe care il fac singura. Astept critici 
_______________________________________

My Life Is A Game With A Doll.
When I Don't Wanna Play, Everything Is Nothing For Me
|
|